BCE
Într-un sens mai restrâns, Banca Centrală Europeană din Frankfurt am Main și organele sale ca instituție. – În sens mai larg, Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre ale UE care au introdus euro. Atunci când ne referim la politica – practică – a BCE, ne referim la termenul mai restrâns. – A se vedea Interzicerea interferențelor, euro, Institutul Monetar European, ritmul reuniunilor BCE, creditor monetar de ultimă instanță, monetariști, disputa privind ordinea de zi, conservatorism structural, guvern economic, european. – A se vedea Buletinul lunar al BCE din octombrie 2000, p. 51 și următoarele (Relația BCE cu instituțiile și organismele UE). Cu privire la posibila deteriorare a statutului constituțional al BCE, a se vedea Raportul anual al BCE din 2003, pp. 138 și urm., p. 173, Raportul lunar al BCE din august 2004, pp. 57 și urm. (discuție detaliată), Raportul lunar al BCE din octombrie 2009, pp. 89 și urm. (Modificări ale Bilanț al BCE; comparații cu alte bănci centrale; sinteze), Buletinul lunar al Băncii Centrale Europene (în limba engleză). BCE din ianuarie 2010, p. 77 și următoarele (relația dintre BCE și instituțiile UE; surse juridice; evaluare), Raportul lunar al Deutsche Bundesbank din martie 2010, p. 50 (poziția juridică a BCE în Tratatul de la Lisabona), Raportul anual 2011 al BCE, p. 170 și următoarele (prezentare pe bază de manual a organelor și a atribuțiilor acestora; lista comitetelor).
Atenție: Enciclopedia financiară este protejată prin drepturi de autor și poate fi utilizată numai în scopuri private, fără acordul expres al autorului!
Profesor universitar Dr. Gerhard Merk, Dipl.rer.pol., Dipl.rer.oec.
Profesorul Dr. Eckehard Krah, Dipl.rer.pol.
Adresa de e-mail: info@jung-stilling-gesellschaft.de
https://de.wikipedia.org/wiki/Gerhard_Ernst_Merk
https://www.jung-stilling-gesellschaft.de/merk/
https://www.gerhardmerk.de/
au sens strict, la Banque centrale européenne à Francfort-sur-le-Main et ses organes en tant qu’institution. – Au sens large, la Banque centrale européenne et les banques centrales nationales des États membres de l’UE qui ont adopté l’euro. Lorsque l’on parle de la politique – pratique – de la BCE, on fait référence au terme plus restreint. – Voir non-intervention, euro, Institut monétaire européen, rythme des réunions de la BCE, prêteur en dernier ressort, monétaristes, querelle des sièges, conservatisme structurel, gouvernement économique, européen. – Voir le bulletin mensuel de la BCE d’octobre 2000, p. 51 et suivantes (relations de la BCE avec les institutions et organes de l’UE). Concernant une éventuelle détérioration du statut constitutionnel de la BCE, cf. Rapport annuel 2003 de la BCE, p. 138 s., p. 173, Bulletin mensuel de la BCE d’août 2004, p. 57 s. (discussion détaillée), Bulletin mensuel de la BCE d’octobre 2009, p. 89 s. (changements dans la
bilan de la BCE ; comparaisons avec d’autres banques centrales ; aperçus), Bulletin mensuel de la
BCE de janvier 2010, p. 77 et suivantes (relations de la BCE avec les institutions de l’UE ; sources juridiques ; évaluation), Bulletin mensuel de la Deutsche Bundesbank de mars 2010, p. 50 (statut juridique de la BCE dans le traité de Lisbonne), Rapport annuel 2011 de la BCE, p. 170 et suivantes (présentation des organes et de leurs missions, comme dans un manuel ; liste des comités).
Attention : le lexique financier est protégé par des droits d’auteur et ne peut être utilisé qu’à des fins privées sans autorisation expresse !
Professeur d’université Dr. Gerhard Merk, Dipl.rer.pol, Dipl.rer.oec.
Adresse électronique : info@jung-stilling-gesellschaft.de
https://de.wikipedia.org/wiki/Gerhard_Ernst_Merk
https://www.jung-stilling-gesellschaft.de/merk/
https://www.gerhardmerk.de/