După cum au văzut criticii încă de la început și după cum experiența a confirmat între timp, există două defecte grave de construcție în Pactul de stabilitate și de creștere adoptat în 1996. – Competența de constatare (constatare a faptelor) în ceea ce privește încălcarea normelor convenite, și anume trei procente din produsul intern brut pentru deficit și șaizeci de procente pentru nivelul datoriei, nu aparține unei autorități supranaționale independente, cum ar fi Comisia Europeană de la Bruxelles. Mai degrabă, guvernele naționale raportează cifrele corespunzătoare la Bruxelles. Acest lucru a dus la emiterea de cifre falsificate, așa cum s-a întâmplat în mod clar în cazul Greciei, care le-a folosit deja pentru a obține intrarea în Uniunea Monetară Europeană. – Consiliul de Miniștri este cel care decide asupra abaterilor bugetare; păcătoșii judecă pe păcătoși. – În schimb, conform ideilor BCE, ar trebui introdus un mecanism automat de sancționare. În momentul în care un membru depășește limitele maxime stabilite prin tratat, drepturile sale de vot în Consiliul de Miniștri ar fi retrase temporar (suspendarea drepturilor de vot pentru țara care încalcă limitele bugetare) și ar fi exclusă de la plățile din visteria UE (amânarea plăților de ajutor din partea UE). – În momentul de față, este îndoielnic dacă se va ajunge la un acord între membrii zonei euro cu privire la aceste măsuri de sancționare sau la altele similare. – De regulă, o zonă monetară coincide cu teritoriul național. Cu toate acestea, în cazul UEM, nu este cazul. Prin urmare, prin intermediul PSC, s-a încercat alinierea bugetelor naționale ale membrilor la cerințele uniunii monetare. Ideea de bază este de a nu interveni în libertatea națională de decizie în materie de politică fiscală. Scopul său este doar de a se asigura că finanțele publice sunt supuse unor limite care se aplică tuturor membrilor. În interesul tuturor, trebuie să ne asigurăm că fiecare membru aderă la acordul care este obligatoriu în conformitate cu dreptul internațional – un astfel de acord este Pactul de stabilitate și creștere, nu o simplă declarație de intenție. – A se vedea bail-out, șoimul deficitului, Eurostat, incapacitate de plată, incapacitate de plată, stat fantomă, semestru, european, solidaritate, financiar, Pactul de stabilitate și creștere, autoritate statistică, cadru fiscal, taxă pe active, respectarea tratatului, uniune monetară 2. – A se vedea Raportul lunar al Deutsche Bundesbank din noiembrie 2010, p. 11 (avertisment împotriva încercărilor de ajustare macroeconomică), Raportul lunar al BCE din septembrie 2013, p. 113 și următoarele (rezultatele consolidării Pactului de stabilitate și de creștere; sunt necesare îmbunătățiri suplimentare), Raportul lunar al Deutsche Bundesbank din ianuarie 2014, p. 41 și următoarele (principii de bază; situația și evoluția în fiecare țară din UEM).
Atenție: Enciclopedia financiară este protejată prin drepturi de autor și poate fi utilizată numai în scopuri private, fără acordul expres al autorului!
Profesor universitar Dr. Gerhard Merk, Dipl.rer.pol., Dipl.rer.oec.
Profesorul Dr. Eckehard Krah, Dipl.rer.pol.
Adresa de e-mail: info@jung-stilling-gesellschaft.de
https://de.wikipedia.org/wiki/Gerhard_Ernst_Merk
https://www.jung-stilling-gesellschaft.de/merk/
https://www.gerhardmerk.de/