Mecanismul unic de rezoluție (MUR) și entitatea de rezoluție bancară

Organismul decizional care urmează să fie înființat în temeiul articolului 114 din TFUE la începutul anului 2015, care poate dispune rezoluția instituțiilor aflate în dificultate. Procesul de luare a deciziilor este transferat de la nivel național la nivel european prin intermediul directivei privind redresarea și rezoluția băncilor și al unui regulament conex care stabilește un mecanism unic de rezoluție. – Un fond alimentat de plăți din partea instituțiilor are rolul de a strânge resurse pentru finanțare. În detaliu, se aplică următoarele: – În cursul supravegherii bancare europene, BCE atrage atenția asupra faptului că o bancă din zona euro se confruntă cu dificultăți financiare grave și trebuie lichidată. – Un consiliu unic de rezoluție format din reprezentanți ai BCE, ai Comisiei Europene și ai autorităților naționale competente, Consiliul de rezoluție, pregătește rezoluția băncii. Acest comitet are competențe extinse în ceea ce privește stabilirea etapelor de soluționare a unei instituții. – Comisia decide dacă și când să soluționeze o bancă pe baza recomandării Comitetului unic de rezoluție sau din proprie inițiativă. De asemenea, Comisia stabilește cadrul pentru utilizarea instrumentelor de rezoluție și a fondului. – Autoritățile naționale de rezoluție pun în aplicare planurile de rezoluție sub supravegherea Comitetului unic de rezoluție. Consiliul unic de rezoluție supraveghează procesul de rezoluție. Acesta monitorizează punerea în aplicare la nivel național de către autoritățile naționale de rezoluție și poate emite ordine de punere în aplicare direct pentru băncile aflate în dificultate în cazul în care o autoritate națională de rezoluție nu respectă o decizie. – Se creează un Fond unic de rezoluție (Single Resolution Fund – SRF), care se află sub controlul Consiliului unic de rezoluție. Acest lucru va asigura disponibilitatea finanțării pe termen mediu în cazul unei restructurări bancare. Fondul este finanțat prin contribuții din partea sectorului bancar. Detaliile acestui fond sunt reglementate printr-un acord interguvernamental și nu prin legislația europeană. – MPS a fost criticat în Germania din punct de vedere juridic. În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din TUE și cu articolul 7 din TFUE, toate competențele care nu sunt transferate Uniunii prin tratate rămân la statele membre și, prin urmare, la parlamente, în calitate de conducători ai tratatelor. Acest lucru este impus și de principiul democrației și, în orice caz, atâta timp cât Parlamentul European nu este alcătuit în conformitate cu principiile sufragiului egal. În prezent, ponderea votului unui alegător dintr-un stat membru mare, cum ar fi Germania, este redusă de 11 ori față de cea a unui alegător dintr-un stat membru mic, cum ar fi Malta. – Fondul unic de rezoluție bancară, din care urmează să fie alimentate instituțiile insolvabile, a stârnit, de asemenea, îngrijorări. Acest fond are ca scop redistribuirea riscurilor între băncile din statele membre și acționarii acestora și, mai ales, deponenții lor, adică economiștii. – A se vedea rezolvabilitate, răspundere pentru investiții, bailout, bancă, sistemic, salvare bancară, lege de salvare bancară, testament bancar, uniune bancară, bazooka, instituție-punte, răspunderea deponenților, G-Sifi, prioritate a creditorilor, hazard moral, fond de urgență pentru băncile în criză, salvare, umbrelă de salvare, stat fantomă, fond de stabilitate, european, principiul too big to fail, uniune de transfer, conformitate contractuală, bulă de încredere, bancă zombi, obligațiune convertibilă forțată. – A se vedea Raportul anual 2013 al Deutsche Bundesbank, p. 36 și următoarele (prezentare detaliată; surse juridice), Raportul lunar al Deutsche Bundesbank din iunie 2014, p. 31 și următoarele (prezentare detaliată a mecanismului de rezoluție; prezentare generală (p. 51: succesiunea proceselor decizionale în cadrul SRM); trimiteri importante la surse juridice în note).

Atenție: Enciclopedia financiară este protejată prin drepturi de autor și poate fi utilizată numai în scopuri private, fără acordul expres al autorului!
Profesor universitar Dr. Gerhard Merk, Dipl.rer.pol., Dipl.rer.oec.
Profesorul Dr. Eckehard Krah, Dipl.rer.pol.
Adresa de e-mail: info@jung-stilling-gesellschaft.de
https://de.wikipedia.org/wiki/Gerhard_Ernst_Merk
https://www.jung-stilling-gesellschaft.de/merk/
https://www.gerhardmerk.de/

Zitieren

Merk, G. (Hrsg.): „Mecanismul unic de rezoluție (MUR) și entitatea de rezoluție bancară“. In: Finanz- und Wirtschaftslexikon. https://www.gerhardmerk.de/mecanismul-unic-de-rezolutie-mur-si-entitatea-de-rezolutie-bancara/ (Stand: 10.09.2022).

Die von Universitätsprofessor Dr. Gerhard Merk begründete Sammlung wird seit Herbst 2014 von Professor Dr. Dr. h.c. Eckehard Krah redaktionell fortgeführt und um neue Begriffe ergänzt. Sollten Sie Fehler entdecken oder sonstige Hinweise haben, schreiben Sie an: info@ekrah.com

12 Seitenaufrufe dieser Seite