G-Sifi (și în germană; instituție financiară de importanță sistemică globală)

Un termen apărut în jurul anului 2009 pentru o bancă care – are o dimensiune considerabilă, – are o importanță crucială pentru sistemul financiar global și, prin urmare, – este greu de înlocuit. – În 2010, Consiliul pentru Stabilitate Financiară a acordat o atenție deosebită acestor instituții. Capacitatea lor de absorbție a pierderilor urmează să fie crescută prin diverse măsuri, cum ar fi o cerință de capital mai mare, care să depășească cerințele Basel III. – Desigur, diferitele sisteme juridice și reglementări contabile din întreaga lume fac ca un astfel de plan să fie dificil. De asemenea, este de temut că Sifi își vor muta activitatea către domenii periferice ale pieței financiare, până acum nereglementate, cum ar fi fondurile speculative și fondurile de capital privat. În plus, nu se spune că, chiar și cu o bază de capital substanțial consolidată, o Sifi nu s-ar putea prăbuși. – Problema cu sifis este că acestea sunt percepute pe scară largă ca având o garanție suverană. Prin urmare, acestea se pot refinanța ieftin; astfel, prin faptul că primesc o garanție gratuită de existență din partea statului, Sifi câștigă un avantaj competitiv nedrept. În același timp, acestea sunt stimulate să își asume angajamente riscante pentru a încasa profiturile astfel obținute și pentru a transfera eventualele pierderi către stat. – În Elveția, cele două G-Sifis, USB și Credit Suisse, au trebuit să fie salvate de stat după pierderi de aproximativ 30 de miliarde de franci elvețieni în 2008. Bilanțul total al celor două instituții a fost de aproximativ șase ori mai mare decât produsul intern brut al Elveției în 2008. Prăbușirea uneia dintre cele două bănci ar fi putut duce Confederația ca întreg la faliment național. Având în vedere acest lucru, în 2010, rata de capital pentru marile bănci a fost stabilită la 19 % din activele ponderate în funcție de risc – față de 10,5 % în conformitate cu Basel III – din care 10 % reprezintă capitaluri proprii și 9 % sub formă de obligațiuni convertibile contingente. În cazul în care rata de capital a unei bănci scade sub un anumit prag, deținătorii de obligațiuni anterioare devin automat acționari și participă astfel direct la risc. – A se vedea capacitatea de soluționare, bancă, sistemic, dimensiunea băncii, optim, interdependența piețelor financiare, interzicerea tranzacționării pe cont propriu, pierdere contingentă, stabilitate financiară, încredere în dimensiune, falimentul Lehman, presiunea marjelor, cerințe minime pentru elaborarea planurilor de redresare, teorema banilor, hazardul moral, obligațiuni convertibile obligatorii, managementul restructurării, legea scutului de risc, bomba datoriilor, oligopol Sifi, fondul de stabilitate, european, relevanță sistemică, principiul too big to fail. – A se vedea Raportul anual 2011 al BaFin, p. 50 și următoarele (raport privind eforturile internaționale de identificare și reglementare a Sifi).

Atenție: Enciclopedia financiară este protejată prin drepturi de autor și poate fi utilizată numai în scopuri private, fără acordul expres al autorului!
Profesor universitar Dr. Gerhard Merk, Dipl.rer.pol., Dipl.rer.oec.
Profesorul Dr. Eckehard Krah, Dipl.rer.pol.
Adresa de e-mail: info@jung-stilling-gesellschaft.de
https://de.wikipedia.org/wiki/Gerhard_Ernst_Merk
https://www.jung-stilling-gesellschaft.de/merk/
https://www.gerhardmerk.de/