Basel-III (Basel-III)

Noile norme de supraveghere bancară adoptate de Comitetul de la Basel în septembrie 2010 privind cerințele minime de capital mai ridicate pentru bănci. Noile norme vor fi introduse treptat începând cu 2012, conform unui calendar precis definit până la începutul anului 2019. – În timp ce, în conformitate cu Basel II, doar 2% trebuiau să fie alocate componentelor tari ale acțiunilor și ale profiturilor nerepartizate, care sunt imediat răspunzătoare în caz de pierderi, această cifră va crește la 4,6% începând cu 2015. Din 2013, această cerință va crește la 3,5%, iar un an mai târziu va fi de 4%. Începând cu 2016, băncile trebuie să înceapă să acumuleze un amortizor de conversie a capitalului de 2,5 % până în 2019. Și acesta poate consta doar în capital de bază. În plus, instituțiile trebuie să instituie un tampon anticiclic suplimentar, care este adaptat la caracteristicile naționale și reprezintă o măsură de precauție în perioadele de creștere foarte puternică a creditării. Aporturile de capital taciturn, care sunt deosebit de importante pentru băncile germane, nu mai sunt recunoscute drept capital de bază pentru societățile pe acțiuni. În cazul băncilor de economii și al băncilor cooperatiste, aceste componente de capital trebuie să îndeplinească anumite cerințe. – Autoritățile de supraveghere din fiecare stat pot emite reglementări care să depășească aceste standarde; acest lucru a fost decis de miniștrii de finanțe din UE în mai 2012. Din perspectiva unei instituții, acest lucru înseamnă că, în funcție de țară, se aplică reglementări diferite pentru aceeași tranzacție. În cazul unui împrumut acordat unei societăți active la nivel internațional, va fi, prin urmare, mai favorabil să se transfere banii către o filială din țara A, care este supusă unor reglementări mai puțin stricte, decât către conducerea grupului din țara B. Valoarea împrumutului va fi calculată la nivel intern. În cadrul grupului, suma este apoi transferată către societatea-mamă. – S-a calculat că băncile germane vor trebui să strângă capital suplimentar de aproximativ 50 de miliarde de euro până în 2018 ca urmare a Basel III. – În conformitate cu Basel III, cerința de capital pentru bănci crește în cele din urmă la șapte procente, iar pentru băncile sistemice la zece procente, dar aceste rate se referă la activele ponderate în funcție de risc și nu la activele totale. Unele instituții se laudă cu un capital de bază de zece procente conform Basel III; cu toate acestea, capitalul propriu reprezintă mai puțin de trei procente din totalul bilanțului. Astfel, o pierdere de trei procente din active este suficientă pentru ca banca să devină insolvabilă. În timpul crizei financiare care a urmat crizei subprime, pierderea medie a băncilor mari a fost de patru procente din active. Acest lucru vine în sprijinul cererilor multor supraveghetori bancari (cunoscuți și sub numele de “câini de pază financiară”) de a crește semnificativ cerințele de capital pentru instituții. La urma urmei, cel mai bun mod de a reglementa piața financiară este de a lăsa responsabilitatea în întregime în sarcina băncilor. – A se vedea reducerea activelor, răspunderea pentru investiții, supraveghere bancară, european, rata de capital, divulgarea tranzacțiilor, rata de levier, amortizor de capital, anticiclic, rata minimă de lichiditate, hazard moral, cadru de reglementare, uniform, presiune de reglementare, rata structurală de lichiditate, absorbția pierderilor, efect prealabil, obligațiuni convertibile forțate. – A se vedea Raportul lunar al Deutsche Bundesbank din septembrie 2010, p. 8 și urm. (prezentare generală a noilor reglementări; calendar 2013-2019), p. 69 și urm. (cerințe de publicare; p. 78: orientări privind cerințele de publicare; p. 80: prezentare generală), Raportul anual 2010 al BaFin, p. S 54 și urm. (prezentare detaliată și clară a noilor standarde), Financial Stability Report 2010, p. 112 f. (proiecție a impactului Basel II asupra băncilor germane până în 2016), Raportul anual 2011 al Deutsche Bundesbank, p. 95 (studiu de impact; inițiativa RWA), Raportul anual 2011 al BaFin, p. 63 și următoarele (eforturi de punere în aplicare; calendar), Raportul lunar al BCE din februarie 2012, p. 28 și următoarele (sfera de aplicare a sarcinilor pentru bănci ca urmare a Basel III), Raportul asupra stabilității financiare 2012, p. 90 și următoarele (amortizor anticiclic de capital pentru credite), Raportul lunar al BCE din aprilie 2013, p. 83 și următoarele (normele privind lichiditatea din Basel-II în legătură cu politica monetară; multe explicații importante; prezentări generale), Raportul lunar al Deutsche Bundesbank din iunie 2013, p. 57 și următoarele (probleme de punere în aplicare; foarte multe detalii expuse în detaliu).

Atenție: Enciclopedia financiară este protejată prin drepturi de autor și poate fi utilizată numai în scopuri private, fără acordul expres al autorului!
Profesor universitar Dr. Gerhard Merk, Dipl.rer.pol., Dipl.rer.oec.
Profesorul Dr. Eckehard Krah, Dipl.rer.pol.
Adresa de e-mail: info@jung-stilling-gesellschaft.de
https://de.wikipedia.org/wiki/Gerhard_Ernst_Merk
https://www.jung-stilling-gesellschaft.de/merk/
https://www.gerhardmerk.de/