Bulă, speculativă (bulă speculativă)

Creștere continuă, insistentă și considerabilă a prețurilor, o creștere pe burse, stimulată de așteptări corespunzătoare, în special pe – piețele bursiere (bubble bursieră [US: stock]; și aici mai ales pentru acțiunile unor companii tinere) – imobiliare sau – mărfuri (metale prețioase, lalele) sau – în legătură cu anumite contracte futures, cum ar fi contractele futures pentru petrol și gaze naturale). Rezultatul este că prețul de piață al activului în cauză se îndepărtează din ce în ce mai mult de valoarea sa reală (prețul care s-ar realiza în condiții normale de cerere și ofertă). – Deoarece acest lucru duce la o alocare greșită a capitalului – banii și, prin urmare, factorii de producție nu mai ajung în mâinile celor mai bune gazde (la cea mai favorabilă alocare a resurselor limitate) – bulele speculative sunt considerate, pe bună dreptate, dăunătoare pentru economie. De regulă, însă, acestea nu pot fi sparte nici cu măsuri de supraveghere, nici cu mijloacele politicii băncii centrale, mai ales că, de multe ori, chiar și banca centrală nu recunoaște bula decât atunci când aceasta a explodat. După cum arată istoria financiară în numeroase exemple, investitorii cu așteptări aproape febrile pe o piață nu se lasă descurajați de nimic și de nimeni (regula este: atâta timp cât muzica cântă, trebuie să dansezi). Chiar dacă banca centrală ar putea să detecteze în timp real bulele speculative și să stopeze achizițiile finanțate prin credit prin aplicarea unor rate ale dobânzii foarte ridicate, trebuie reținut că nivelul ridicat al ratelor dobânzii încetinește în mod inevitabil toate investițiile și inhibă astfel progresul tehnic. – S-a dovedit empiric că bulele din orice activ determină gospodăriile să își lichideze economiile și să se îndatoreze imprudent. Prin urmare, atunci când bula speculativă explodează, poate apărea o recesiune. Acest lucru se datorează faptului că băncile vor suferi pierderi deoarece mulți investitori nu vor putea rambursa împrumuturile contractate pentru a-și finanța angajamentele. În consecință, instituțiile vor fi excesiv de reticente în acordarea de împrumuturi. – Istoria financiară ne învață, de asemenea, că până în prezent au trecut între cinci și zece ani de la apariția unei bule până la spargerea acesteia pe piețele bursiere și în sectorul imobiliar. – A se vedea panică de vânzare, bulă de acțiuni, accelerator, financiar, tranzacționare algoritmică, cumpărare, bănci centrale, piață de urs, ciclic, bulă, terenuri de construcții, ciclu boom-bust, febra bursieră, sentimentul pieței bursiere, curățenie după, prăbușire, bula dotcom, recuperare, pe termen scurt, fază de euforie, financiarizare, efectul jocurilor de noroc, piața de tauri alimentează piața de tauri, high flyer, retrospectivă, bulă imobiliară, consensul Jackson Hole, miopie, înclinație împotriva vântului, interzicerea vânzărilor în lipsă, principiul Martin, cunoașterea pieței, banca centrală, vânzări masive, piață de tauri de lapte, rată scăzută a dobânzii, tranzacționare excesivă, vânzări de panică, raliu, buclă de feedback, creștere, vânzare, bulă speculativă, călăreț liber, prăbușirea lalelelor, supraexpunere, exuberanță, nerezonabil, bulă de active, stimulare a ratei dobânzii, retragere. – A se vedea Buletinul lunar al BCE din septembrie 2004, p. 22 și următoarele (cu referințe bibliografice importante), Buletinul lunar al BCE din noiembrie 2010, p. 75 și următoarele (bule de prețuri ale activelor; prezentare generală; numeroase referințe bibliografice).

Atenție: Enciclopedia financiară este protejată prin drepturi de autor și poate fi utilizată numai în scopuri private, fără acordul expres al autorului!
Profesor universitar Dr. Gerhard Merk, Dipl.rer.pol., Dipl.rer.oec.
Profesorul Dr. Eckehard Krah, Dipl.rer.pol.
Adresa de e-mail: info@jung-stilling-gesellschaft.de
https://de.wikipedia.org/wiki/Gerhard_Ernst_Merk
https://www.jung-stilling-gesellschaft.de/merk/
https://www.gerhardmerk.de/